Munții Măcin
Cei mai vechi munți ai României, 300 de milioane de ani de rezistență.
Înapoi la pagina DobrogeiDespre
Munții Măcin, pe îndelete
Munții Măcinului sunt cei mai bătrâni munți ai României și printre cei mai vechi ai Europei. S-au ridicat în orogeneza hercinică, acum peste 300 de milioane de ani, pe când continentele de azi nici nu se despărțiseră, iar pe Pământ nu apăruseră încă dinozaurii.
Vremea i-a tocit din înălțimi alpine până la statura unor dealuri golașe de granit: vârful Țuțuiatu, cel mai înalt, are doar 467 de metri. Dar tocmai în asta stă lecția lor. Nu au rămas în picioare pentru că au fost cei mai înalți, ci pentru că au fost făcuți din materie tare. Rezistență fără spectacol.
Din 2000, masivul e protejat ca Parc Național: un mozaic unic de stepă, păduri submediteraneene și stâncării de granit, unde trăiesc broasca țestoasă dobrogeană, balaurul dobrogean (cea mai mare șopârlă din România) și peste 180 de specii de păsări. La poalele lor, orașul Măcin păstrează amintirea castrului roman Arrubium.
Cronologie
Munții Măcin de-a lungul timpului
De la formarea peisajului până la ziua de azi, un fir cronologic.
Orogeneza hercinică
Coliziunea plăcilor tectonice ridică un lanț muntos semeț, pe când continentele formau încă Pangeea.
Marea eroziune
Vânt, apă și îngheț macină munții din înălțimi alpine până la dealurile de granit de azi.
Arrubium
Romanii ridică la poalele munților castrul de cavalerie Arrubium, pe limes-ul dunărean.
Parcul Național
Munții Măcinului devin parc național: 11.000 de hectare de stepă, păduri și granit protejate.
Muntele-lecție
Trasee de drumeție printre stânci de 300 de milioane de ani. Rezistența fără spectacol rămâne modelul nostru de lucru.
De văzut
Reperele regiunii
Vârful Țuțuiatu (467 m)
Cel mai înalt punct al Dobrogei, cu panoramă peste Dunăre și stepă.
Traseul spre Țuțuiatu urcă din Greci printre livezi și stâncării, până la vârful de pe care se vede toată Dobrogea de nord: Dunărea cu bălțile Brăilei, stepa și, în zilele senine, chiar și munții Buzăului peste fluviu.
Vârful era parte dintr-un lanț muntos de talie alpină.
Cel mai înalt punct al Dobrogei, accesibil în 2-3 ore de urcuș.
Culmea Pricopanului
Creastă golașă de granit cu forme spectaculoase, precum Sfinxul Dobrogean.
Creasta golașă de deasupra Măcinului e o galerie de sculpturi naturale: Sfinxul Dobrogean, Cocoșul, stânci rotunjite de vânt de sute de milioane de ani. Traseul de creastă e scurt, dar spectaculos, cu Dunărea mereu la orizont.
Vântul și înghețul sculptează granitul în forme ciudate.
Cel mai fotografiat traseu din nordul Dobrogei.
Balaurul dobrogean
Cea mai mare șopârlă din România, relict al faunei de stepă, trăiește printre stânci.
Balaurul dobrogean poate depăși 40 cm și e complet inofensiv, în ciuda numelui. Relict al stepelor de altădată, mai trăiește doar în câteva locuri din Dobrogea, iar stâncăriile Măcinului sunt refugiul lui preferat.
Specie strict protejată, simbol al parcului național.
Mănăstirea Cocoș
Mănăstire din secolul XIX la poalele munților, loc de liniște între păduri.
Ctitorită în 1833 de călugări ardeleni întorși de la Athos, mănăstirea Cocoș adăpostește moaștele martirilor de la Niculițel, descoperite în 1971 într-o criptă paleocreștină din secolul IV, printre cele mai vechi mărturii creștine de pe teritoriul României.
Mănăstirea e ctitorită la poalele munților.
La Niculițel se descoperă cripta martirilor din sec. IV.
Loc de pelerinaj și liniște între pădurile Dobrogei de nord.
Explorează regiunea
Mai departe prin Dobrogea
Software făurit aici, în Dobrogea
Din ținutul în care se află Munții Măcin construim patru aplicații gratuite: iShopSync, Gym, iMemory și Daunomania.
Vezi aplicațiile noastre